în mine a murit dumnezeu
așa cum se obișnuiește când te lasă toți de izbeliște
era un dumnezeu rotund și moale
ca bundița de miel noaten

desigur nimeni nu mă crede fiindcă atunci când respir
tot mai crește o inimă din abur pe geamul de deasupra ieslei
dar dacă priviți vitele în ochi veți înțelege
că toate au uitat graiul nostru
al oamenilor