|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Mama casă Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 4177
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-04-22 | |
Am voie să fiu siniliu, am voie să zbor, nu-i așa?
El era un pui de cer cu ochii mari și genele întoarse Rebel, fugise de-acasă când se crăpase de ziuă Se urcase în fag și-și deschidea chiuind, Arípile noi, crescute în somn Mamăăă, știu să zbor, uiiiii, uite-mă, știu sa zbor! În nări îi intrau fără voie fulgi de nori scămoșați, Strănuta, vântul i se încolăcea răsfățat în zulufi Și, galben, polenul îi troienea obrajii rotunzi Hai, suuuuus, încă o dată, așa! Se bucurau albatroșii Și-l împingeau opintit de la spate Lăstunii îi împleteau săgetând Trepte din raze de soare sub tălpi Vino la joacă, cocuță, să plutim S-alergăm Să ne prinzi dacă poți Spre seară, obosit, mi-a adormit cerul pitic Lângă prag Mi-a înflorit apoi în piept Dimineața Toată albastră Ca o privire de prunc
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate