nu
nu mai vreau să desenez,
cercuri
nu mai vreau să răsucesc între degete
o buclă
o culoare, un stil
lucruri din viața mea
ce știu să se autoîntrețină
sunt aici să fiu
treaz
până la echinocțiu
nu mai există nimic între noi, iubito
de când te privesc înălțându-te
pe vârfuri
modelându-mă cu mâinile
din celule ghiftuite
care să ne separe
un nou început vine, cu ușurință
să ne dizolve, într-un surâs
fumul și oglinzile
efemere