Culorile lumii
îmi clocotesc prin vine
cu atâta fervoare
și dor de cunoaștere, încât
cea mai infimă celulă
din uzina corpului
își născocește perfecțiunea
pentru a-mi găsi răspuns
la vătămătoarea interogație:

periplul în această sferă a pieirii
gravitează în jurul unui scop
sau totul e un imens superfluu?

Păreri conturate cu salahorie
și acompaniate de insomnie
de foi de hârtie îmbâcsite
cu taine dosite în Univers
păreri derutate
de atâta filosofie și credință acută
de știința care în cadențe alarmante
se-apropie de proximul punct.

Dar chintesența derutelor
este iubirea-
fundamentul divin al totului.
În van ne înecăm în răspunsuri
fără această simțire
totul se surpă.