acum pe axul timpului refrene înșir,
în clepsidră se scurg clipe emoționante,
am furat de la zei al vieții dulce elixir,
vioara din inima cântă andante, andante.

stelele mă cheamă la nocturn cenaclu
slove de iubire pură veselă să recit,
să creez cu Cuvântul luminos habitaclu,
în care sufletul să fie veșnic fericit.

în brațele lunii un vis cu fundă roză
pun în semn de recunoștință aleasă,
mi-a înflorit viața ca o tuberoză,
îmi face fiecare noapte armonioasă.

mă simt acasă în al lunii înstelat regat,
întunericul din mine mereu l-a alungat.