|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ lecția Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 1
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-04-14 | |
,,Vulpea şi cioara” de Virginia Stanciu
O vulpe așezată la pândă Aştepta ceva să prindă Și cum o cioară coborî la sol, Să nu se dea cumva de gol, I-a zis: - Hai să ne împrietenim, Ca două surori să fim. Vulpea venită în mare acțiune A început prefăcută a spune: - Eu mereu mi-am dorit cu mine, O zburătoare așa ca tine. Că-n lumea asta plină de interes, E foarte greu un prieten de ales Și mă rog întruna să fiu ocrotită, Că slavă cerului sunt pocăită. Cioara, atentă, a precizat dispusă: - Fără coadă, ți-aș da o șansă! Vulpea auzind ce pretenții are, I-a zis: - Podoaba mea e de valoare! Cioara enervată i-a răspuns: Matură pe jos fără de rost, Și din cauza ei țin mereu post Vulpea prefăcută s-a decis: - Și bearcă îmi convine nespus Mai bine, programează-te la tuns! Dar vino aproape să stabilim, Să scoatem coada şi amice să fim. Însă cioara, cu multă prudență, A ghicit, având experiență, Și a zis: - Rămâii nemișcată în loc Că aduc foarfece când mă întorc. Dar isteața a plecat şi n-a revenit Iar vulpea, așteptând s-a îmbolnăvit Căci de căldura rapid instalată S-a încins blana pe vulpea bearcă Și a simţit, vrei nu vrei, Cum s-a întors păcăleala în pielea ei!
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate