Arta nu e matematică,
Nu pui în grafic dorul ce te frânge,
Nici rima n-o măsori când ea te doare,
Cerneala de pe foaie e doar sânge,
Iar calculul cel rece – o eroare.

Tipare ne caută prin ritmuri,
Ne spun că suntem „de îmbunătățit”,
Dar viața nu încape în formule,
E-un haos de visări de nesfârșit.

E glorie-n versul fără de măsură,
E o ruină-n fraza ta stângace,
Căci arta-i rană, nu e procedură,
Iar sufletul vorbește, logica tace.