iese abur din canal
un câine doarme liniștit
pe capacu' lui făcut covrig

e pustiu și frig,
nimeni și nimic,
vorbesc cu luna și mă plimb...

o viață nouă!
îmi spune Chipul din nimb
de-aș mai avea o viață, două
tot n-aș putea să mă schimb

aș fi același laș,
același egoist,
tot pe drumu' meu
singur și trist