pe țărmul de sidef
când stele duioase îmi spun noapte bună,
mă liniștesc ca valul la întâiul mal,
pătrund în visul magic vegheat de Lună,
și uit că sufletul îmi este umil vasal.

în jurnalul nopții emoții iar strecor,
din iubirea desenată pe țărmul de sidef,
stele de mare dansează în decor,
cântecul valurilor deznoadă un fief.

mi s-a deschis în suflet un portal,
prin el universul să-și verse rațiunea,
îi respir lumina cu miros de santal,
să-mi dicteze simțurilor acțiunea.

infinită iubire am lumii să-i ofer
și nimănui în schimb nimic nu-i cer.