nutresc să mă îmbete parfumul florilor de tei,
vrăjită natura verii ca de lumina solară,
din amnarul poezie iar să răsară scântei,
în versuri să descriu fericirea polară.

frumusețea verii nu este singulară,
dansul suav al fluturilor fascinează flori,
clovnii creează zâmbete pe scena hilară,
peisaje de vis se îmbracă-n vesele culori.

mă așez pe o bancă la umbra răcoroasă,
meditând că în natură minuni se produc,
cu bucurii mă umple vremea generoasă,
dezamăgiri, regrete la zero le reduc.

calde triluri de mierle auzul mi-l seduc,
fericite rândunele la zboruri mă induc.