|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Mama casă Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 1285
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-10-10 | | Geometria Despărțirii (Camelia Oprița) Noaptea trecută, luna era o corabie de hârtie Năruită de apele nopții pe un vârf de munte, Artistă solitară ce sfida gravitația și știa Să vorbească pe înțelesul sângelui din frunte. „Drumul e al călătorului!”, mi-a șoptit ea tăcut, În timp ce ploaia, singura-mi prietenă fidelă, Uda pământul flămând, dând rodul neștiut, Preschimbând prezentul într-o tristă sentinelă. Tu? Polul Nord. Eu? Polul Sud. O distanță de gheață, Un dezacord în geografia vieții, fără viitor în doi, O speranță fără speranță ce se agață De strada „Îți amintești?”, pierdută printre noi. Mă tem de cinism, de inima ce se sărăcește, De omul ce iubește lucruri și prea puțini oameni, Când timpul, ca un puzzle, ciudat se împletește Și n-ai în jur o mână, același rost să semeni. Vând insomnii și turnuri de ploaie, le vând pe toate, Să pot cumpăra cerul, să pot, în sfârșit, zbura, Dincolo de acest timp ce chipul și-l abate, Lăsând în urmă doar pagini pe care vântul le va căuta.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate