Tu ești scânteia ce aprinde infinit
În ochii tăi sclipește dulce primăvară
Seducător stelele tale m-au vrăjit
Aprins e focul de lumina ta solară

Tu ești aceea și mi-e dorul încolțit
Crește visând șoaptele nopților de vară
Uimit e soarele căzut în asfințit
E dimineață când privirea ta mă chiamă

Tu ești povestea de-nceput fără sfârșit
Tu ești răspunsul la-ntrebarea cardinală
Mă rătăcesc fără de tine risipit
Nici că mai simt durerea timpului ce zboară

Eu sunt trecut vibrând pe strune răscolit
Nu ești aici s-auzi din suflet o vioară
Fără un sens caut destinul rătăcit
Tristețea crește posedând irațională