Îmi cad castanele în nori,
se sparg in cețe diminețe,
nu are cine să mă-nvețe,
că ploile nu cad ci mor.

Nici vânt , nici curbe curcubee
nici vreme de pășit prin iarbă
acum se plimbă într-o barbă
2 soricei închiși în perne.

În rătăcire cerebrală
se furișează spre ureche
ca să devină o pereche
de un cercel și o cercea vedete.

Culori deschise dezmembrării
se face să se plouă-n două,
in două se împarte noaptea
a ta , a mea și-a șoriceilor vedete