sosit-am aici vâslind din greu...
întunecat îmi era chipul:
" trebuie să aștepți câteva amurguri,
până când
plăcerea va deveni dor,
iar mânia-rugăciune.
atunci
albi porumbei
vor face popas pe sufletul tău" mi-a zis.

liber lăsasem frâul...
într-un târziu, m-am trezit:
vâsleam din greu...