|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Minunata lume nouă Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 0
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-06-20 | |
Să te pierd?
Ah, ce coșmar. Dragostea-i un banc hilar; Totuși spaima ce-mi răsare Când privesc a ta plecare Inima-mi pune pe jar. Să te cred? Nu te pierd! Dragostea ne e datoare Rând pe rând, la fiecare, Însă gândul de-un "adio" Când ascult al nopții trio Mă topește incendiar. Trist mereu? Nu! Nu sunt eu! Altul este visul meu – Căci lucesc în depărtare Lună, aștri, mândrul soare, Presimt pacea pe pământ Când îți aud glasul râzând. Cum așa? Părea că noaptea ne-ntuneca! Atunci când Cupidon străluce Sufletul, el ni-l seduce, Într-un strâns și trainic „da”. Astfel râd și-ți mulțumesc Cu întreg alaiul ceresc; Fie vântul ori furtuna grea, Un lucru-i cert – rămâi a mea.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate