|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ O formă primordială de dilatare a timpului Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 0
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-05-28 | |
Inima mea pulsează în oceanul cuvintelor,
Făcând valuri care vor merge până la țărmul timpurilor, Făcând să se audă suferințele omului. Doamne, M-ai trimis în lumină Să aud în fiecare primăvară râsul verde al ierbii, să mi se deschidă inima ca niște muguri, să tălmăcesc plânsul vântului. Sper că nu Te-ai supărat Când am vrut ca orișicare, Să aflu meșteșugul Tău cel mare De a crea cu un cuvânt o floare. Simt ce simte grâul când îi pătrunde în plămâni Primăvara, Și vara curg sub soare ca Dunărea la vale, În toamnă mă simt greu de rod ca merii în belșug, Iar iarna-n somn de peșteri cad, ca urșii, sub pătura de nea.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate