Trec printr-un oraș care-i mort totalmente
Străzile-s goale, doar câte un om fără de sentimente.
Un preot stă-n fața unei biserici
Așteptând să apară enoriașii isterici.
Mă opresc, totuși, să-mi iau cumva o cafea
Dintr-un cartier gol, de la o cafenea.
Intru în vorbă cu o damă distinsă,
Cu niciun chef și cam introvertită, plictisită.
Ea-mi spune obosită să fug până pot,
Nimic bun nu apare în acest oraș mort.