În mijlocul clipei,
nisipul și pașii.
Rareori, se întorc izvoarele
din cale;
undeva, în turn,
mai picură lumina
unei șoapte.

În mijlocul tăcerii,
copilul și floarea.
Niciodată, timpul n-a privit
peste umăr;
departe, e-un drum
către casă...
și ziua de mâine,
prea plină de sine,
prea goală de orice amintire...