Înainte să ne întâmplăm,
te-am rugat să-mi alegi culoarea ochilor,
iar tu m-ai rugat
să-ți aleg mâinile.

Și e minunat
cum ochii și mâinile
știu să sărute umbrele
din cele mai întunecate colțuri
ale sufletului,
până când răsare soarele
din amândoi.

E fascinant
cum te apropii de mine
și-mi vorbești
fără niciun cuvânt.

Iar eu,
cu ochii mei verde pădure,
îți sărut umerii
care au atâta nevoie de abis...

Ne-am întâmplat
mult prea devreme...
Sau poate în timpul potrivit?
Eu, fata verde cu ochii pădure...
Tu, omul negru cu mâini de soare..