Ai aprins o ultimă țigară,
pe buze aveai cuvinte deja trecute-n
pomelnice,
în sânge, spre inimă, îți cărai
grăbit nicotina;
nu ai lăsat alte bagaje în urmă?

Ți-am legat de brațele mele plecarea,
dar trupul tău rigid se desfăcea din noduri calde.

M-am înghesuit într-o lacrimă
când tu aveai nevoie
să-ți fiu înger de serviciu,
cu toți îngerii din mine.

Am văzut omul din tine,
obosit să mai fie om;
macii înfloriți pe retină,
n-am apucat să-i culeg.
(2018)