|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ război Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 8
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-03-15 | | -91- Nu prea dorești să îți divulgi adâncul. Ridici un zid înalt, ferit de patimi, din ceea ce nu-i spus și nu poți spune.
Apoi îl înconjori cu ape line, cu pietre care știu ce e răbdarea.
Ai înota în el: nu vrei să-l tulburi.
-92- Adâncurile ies la suprafață când febra ta atinge cote-nalte: pustiul arde-n tine, carne-n strigăt.
Se-nvolburează apele, damnate, inundă suprafețe liniștite.
Cobori c-un ton - aduci noblețea-n strigăt.
-93- Te înspăimânți de ceea ce-n adâncuri tot răscolește magma de emoții, săgeți acide îți împlântă-n carne.
Treptat, înveți să-ți domolești abisul. Nu-i exercițiu magic, doar credință.
Pe nevăzute, treci din carne-n spirit.
-94- Chiar și adâncu-ți dă lecții de viață: să nu-l ignori prea mult, că-i simți prezența. Nici n-ai habar ce bogăție-ascunde!
Căci dincolo și dincoace de tine nu suprafața-i sfântă, ci adâncul.
Te poartă-n el, iar tu îl porți în tine.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate