agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


Vizionări: 0 .



Once upon a time in Boston
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Nexus ]

2026-03-11  |     | 



În seara aceea eram singurul om viu din Boston

încercam să îmi aduc aminte cum ajunsesem acolo

aveam buzunarele pline de bile colorate

pe care le aruncam în direcția oceanului

(eu știu întotdeauna în ce direcție e oceanul)

știu

număram pe degete anii mă opream legal la douăzeci

nu sunt un monstru dar nici nu aș fi regretat

să am mult mai multe

degete de gumă

de marțipan

de plastic reciclabil

degeaba

îmi închipuiam că după ce voi termina numărătoarea

am să te găsesc în spatele meu

întinzându-mi un deget

ai cumva nevoie?

gluma următoare e previzibilă, implică toată mâna

picioarele

nopțile

tăcerile

cu sau fără subînțelesuri


totul

poate fi luat după ce întinzi magicianului

un singur deget

unii ar spune vampir - eu prefer magician -

prefer sa îmi lungesc secundele

ca pe un elastic de chiloți

sau ca pe o gumă de mestecat

oferită nadirului


bat din palme ca la circ

în Boston se lasă pentru a treia oara seara

ce oraș frumos ce oraș frumos

cum altfel ar putea fi un oraș în care totul se întâmplă

când bați din palme

se termină filmul

se aprind luminile

în mâna ta dreaptă au mai rămas

două degete de numărat

ar trebui să ghicesc

care?

o goeletă rătăcită îmi face din ochi

unde?

asta e întrebarea

mă lovesc de oamenii ăștia

atât de morți

atât de ocupați

în brațele mele stă cuminte întrebarea

mă ține cu mâinile de după gât

îmi spune să am grijă la borduri

la mașini rătăcite în viteza a doua

eu zâmbesc deloc enigmatic

scriu un nume scurt

pe ușa prăfuită a unui autobuz oprit în stație

dar nu urc

mai aștept în stație

încă o oră

o vară

o viață

fiecare pereche de brațe

are comoara ei

întrebarea dă cuminte din cap

spunându-mi pe nume

mă prefac puțin supărat

mai încearcă

nebunule

aiuritule

obsedatule

(obsession means forever)

zâmbesc și îi arăt ecusonul din piept

mă redenumesc Siva

și deodată

am mai mult decât

o singura pereche de mâini

inutile


e o noapte ca oricare alta în Boston

pe un autobuz fără șofer

în depoul gol

clipesc intermitent câteva cuvinte

Da, te mai iubește !




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!