|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Ideile au consecințe! Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 62
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-03-11 | |
Nu știu dacă am o explicație
pentru toate acestea. Zilele s-au scurtat. Din mijlocul verii nu a mai rămas nimic nici de mâncat, nici de băut! Poate doar câteva conserve pe care le-am uitat pe terasă, furate de câini și îngropate sub smochinul fără frunze. Încă de la Revelion zilele s-au scurtat chiar și nopțile în care artificiile erau împrăștiate neuniform pe cer de oamenii păcii. Te privesc și mă rog în timp ce-ți cauți prin șifoniere rochia cu buline. Ultimul dans prin această casă cu pereți albi, ultima îmbrățișare înainte să ne pierdem în carne, ultimul pahar gol în această dimensiune atât de subțire, încât ne prefacem că-l bem gură după gură. Încă nu știu dacă am o explicație pentru toate acestea. Zilele s-au scurtat în mijlocul verii și Sfinții așteaptă în genunchi trăgând cu ochiul, undeva departe, spre capitularea ta.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate