|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Smerenie Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 8
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-03-04 | |
Dalta îngheţatã a tãcerii
ne desparte în monade care se rostogolesc spre puncte nedefinite din spaţiu, pe traiectorii haotice, browniene. Uneori, eu încerc sã regãsesc inorogul alb, care renaşte doar pentru o clipã din spuma zãrilor dimineţii, pe când tu arunci nade în care vrei sã prinzi umbrele asfinţitului, sã le ţintuieşti departe. Dar amândoi recãdem istoviţi în aceeaşi tulpinã din care ne extragem sevele. Liniştea moale şi densã a singurãtãţii ne respinge rãnile înjumãtãţite. Sã ne punem capetele unul pe umãrul celuilalt! Ascultã cum, ţinându-ne de mânã, ne creşte aripa îngereascã! Eu sunt aripa dreaptã, tu eşti aripa stângã şi doar împreunã putem fi un zbor întreg.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate