dacă e vis nu vreau să mă trezesc așa ziceai
cuvintele tale luminau mai strălucitoare ca ploaia

te-am întrebat dacă și gândacii au inimi
mi-ai spus că nu știi
știm atât de puțin despre lucruri simple m-am gândit
îngerul care ne privea alerga cu noi prin ploaie
ploaia era un tigru avea o mișcare de copac
ce intră în noapte

ce straniu e acum ochiul meu fără tine
când simt că e prea devreme pentru încă o zi
durerea nu mai țipă aleargă doar
de la o poartă la alta cerșind adăpost

asta ai fost tu strigătul meu adăpostul meu
pumnul meu de nisip
care scăpa soarele spre după-amiază