lacrimile sunt perfecte
și tu știi asta
mi-ai văzut durerile înălțându-se
straniu
spre dincolo
aici chiar nu contează cum se desenează lumile
nici cine se ocupă cu îmbinarea culorilor
atât timp cât pot privi răsăritul ca pe o joacă
îmi văd de șotron
sar coarda
încalec norii
ca pe niște pur sânge arabi
din dună-n dună până în lună
apoi
sătul de atâta țopăit
între două înfloriri de cactus
ridic piramide