sunt mut pentru toți dumnezeii
de fapt
au surzit peste noapte;
nu am gard sau altar, pentru mine
se sting zi de zi două limbi, două glasuri,
drept jertfă aduc toată lumea
să strige la poartă,
să-i latre toți câinii,
azi mamă,
sunt tată pe tot universul,
în toată povestea nu te găsesc niciodată

și-mi pare

că piatra la care te rogi ți-este gleznă
azi mamă,
învață-mă două limbi cunoscute
să știu când să-ți spun noapte bună,
cu bine,
adio, adio!