Trist.
Doar tăcerea ascult.
...două iubiri e prea mult.
Calc pe-orizont despicat,
mîinele-n geană-necat.

Zi însorită?
Ba. Plouă.
Zîmbet senin?
Nu. E rouă.

Viața mi-e ploaie cu soare,
Zîmbetul minte,
căci doare.

Și n-am nici sol sub picior,
nu am nici cer pentru zbor...

Cine-n destinu-mi a vrut
două iubiri?
E prea mult...