|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ sonatină Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 0
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-06-28 | | Zac în somnolența psihică, sigur am obosit! Mă zgâlțâie gând somnambul, încă n-a adormit. Din ceața densă-a moţăielii trezitu-m-am buimac, Neştiind încotro s-o iau, sau ce-aş putea să fac. Mai sforăie un vis acoperit, in cămaşa de noapte, Cu părul răsfirat pe perna albă a dorinţelor uitate. Îl privesc cu ciudă, doarme liniştit şi-i este bine, Sunt epuizat şi nu-nţeleg, ce se întâmplă cu mine?! Contagioasă-i moleşeala, mă dezintegrez definitiv în ea. În faţa ei, nici voinţa de fier n-ar mai reuşi să stea. Opreşte-te din freamăt! Urlă neîncetat strigătul surd, Mă prefac că îl ignor, nici de această dată nu-l ascult. Nu cedez odihnei, încă am atât de multe de zis şi de făcut, Cum să cobor stindardul, în criptele cu igrasie şi cu lut? Stare de fapt e moartea şi-acolo ştiu că mă îndrept! Deşartă-i încercarea de a creea-n lume un univers perfect. autor Viorina Pop
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate