ne priveam prăjiți
ca doi oameni pierduți într-un incendiu
care confundă căldura cu salvarea
fiindcă autodistrugerea
arată superb de la distanță

turnam benzină pentru fantome
să răspundă peste văpaia
care știa cât ne valorează carnea crudă

am vrut scânteie
iubire cosmică sex depresiv
poezie murdară în sobă
scrum din suflete înfocate
două țigări aprinse
de la brichete diferite
condamnate să dispară
în aceeași gură de noapte

flambam tentații la party
ca pe halucinații scumpe
care încearcă să facă eternitate
din copilării neterminate

viața merge însă înainte
și fără aplauze
fără mesaje dramatice
trimise la 5 dimineața
când orașul te adoră
însă doar până la prima oră

poate că iubirea reală
vine ca un pompier cu mâinile curate
și te întreabă dacă ai mâncat azi
iar maturizarea
e un bărbat singur
care moare de foame
în timp ce-și lasă demonii
impecabil la ars
în loc să-i mai scoată la dans