Sufletul meu zburdă cu mieii prin iarbă
Sau face tumbe ca niște copii
Vrând să se pătrundă tot de verde.
Speranțele se întorc cu aripi de soare
Și-mi înalță sau îmi prăvale sufletul
În cascadă de triluri de ciocârlie.
O ! Ce tânără ești măicuță Românie!
Prin sufletul meu trece răsuflarea pământului tău, caldă
Și sufletu-mi dă-n floare ca un cais
Verdele tău fi-va etern și cald ca-n Paradis!