|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ O formă primordială de dilatare a timpului Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 2
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-05-24 | | De ieși în oraș, Și te uiți atent, Vezi într-un colț de bloc Ce îi ferit de ploaie și vânt, Un om sărman Ce doarme buștean. Cu milă tu îi lași Vreo zece lei, Să aibă ce mânca Când se va trezi Și în gând îți va mulțumi Că va mai duce încă o zi. Mai are la el, O plapumă veche, Cu mâna sub cap Doarme și visează Că îi la el acasă Cu familia la masă. Că a mâncat bine Și e sătul, Cei din familie, Sunt împrejur, Copiii sunt veseli și fericiți, Că sunt bine îngrijiți. Dar nenorocirea S-a abătut asupra lor, Casa au pierdut-o Că s-au împrumutat Și nu s-au achitat De banii ce au luat. Astfel familia s-a destrămat, Fiecare pe al drum a apucat, Nu știu nimic unul de altul, Deloc nu s-au mai văzut, În orașul imens Ei s-au pierdut. Își duc zilele amare Cărând calabalucul în spinare, Cerșind bani sau mâncare, Dormind pe unde apucă, Cu gândul că a doua zi O minune va fi. Se vor regăsi, Fericiți vor fi, Vor fi laolaltă Și vor trăi La fel ca altădată.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate