M-am întors să ating Sinele,
Dorind nebunește să-l fac al meu.
O da, prostul acela eram eu!

Dar în adâncul sufletului am găsit un Copil,
Orfan de tată și fără de mamă era Copilul.
I- am căutat Privirea ca să mângâi,
Dar m-am îndrăgostit de Inima Lui.

Tatăl a atins inima Copilului.
Și apoi: Nimic- ul!