Sunt un ochi întredeschis
îmi crește o sprânceană sceptică prea
sus
cu una mă târăsc alene pe pământ

și suma mea e mijlocul pe care îl detest
e ca și cum nu aș clipi deși
clipesc
cât pot de repede
de dens, de des

Sunt
un ochi întredeschis.
Din colțu-mi înflorește soarele și mâini
ce-ncearca să-l răcească
mă arde două săptămâni
pe geană, apoi pleacă, vine,
vine,
apoi pleacă

Cred că mă deteri
orez, mă
deteri
orează
E ca și cum nu aș trăi, deși trăiesc
cât pot de repede, de dens, de
des